Anul 2024 începe cu un număr mare de creșteri de taxe și de limitări impuse unor regimuri fiscale avantajoase. De la experimentul introducerii impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile mari, la restricții tot mai aspre pentru deținerea de microîntreprinderi, la creșteri de TVA și accize, precum și introducerea de accize noi (vizând zahărul), creșterea poverii fiscale pentru PFA-uri sau generalizarea utilizării eFactură, măsurile introduse au ca scop creșterea veniturilor la bugetul statului, sumele suplimentare fiind luate, evident, de la firme și populație.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, sâmbătă, pentru Digi24, că proiectul de buget va fi aprobat marți în Guvern și trimis în aceeași zi Parlamentului. Teodorovici susține că este „un buget revoluționar“ și anunță că ordonatorii principali de credite vor trebui să primească aprobare de la ministrul Finanțelor pentru fiecare cheltuială, iar dacă nu se conformează vor fi amendați, transmite News.ro.
Având în vedere deficitul bugetar, care la finalul primelor opt luni din anul 2018 pare că este dublu față de aceeași perioadă a anului trecut (1,54% din PIB), și că ritmul de colectare a creanțelor fiscale de la persoanele fizice este în continuare relativ redus, stimularea plăților reprezintă o prioritate pentru Ministerul Finanțelor, potrivit Claudiei Sofianu, partener Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România. Acordarea de stimulente la plată trebuie să fie o soluție doar pe termen scurt, întrucât pe termen mai lung ar constitui o discriminare față de alte categorii de contribuabili, afirmă consultantul.
Angajatorii care au majorat salariul brut al angajaților din domeniul IT și din cercetare-dezvoltare cu doar 20%, suficient pentru a nu le crește lor costurile totale, dar insuficient pentru a menține nediminuat netul angajaților după transferul contribuțiilor sociale, sunt câștigătorii schemei de compensare propuse de Guvern. Cei care au mărit, însă, salariile brute cu mai mult de 20%, pentru a-și proteja și personalul de scăderea netului, sunt perdanți. Și mai afectați sunt cei care au compensat scăderea netului doar prin bonusuri.
ING România încearcă să își convingă clienții să accepte să fie anunțați prin sms atunci când le intră bani în cont, o alertă furnizată contra cost, oferindu-le acum gratuit acest serviciu, pentru încasări începând de la 300 de lei.
ING România a decis să majoreze salariile brute ale angajaților începând din 2018, pentru ca transferul contribuțiilor de pensii și sănătate integral în sarcina angajatorului să nu afecteze salariile nete. Sucursala băncii olandeze a ales varianta încheierii de acte adiționale la contractele de muncă pentru majorarea imediată a salariilor brute, cu înregistrare a noilor valori convenite la Revisal, neconsiderând necesar să apeleze la soluții “de tranziție”, până la aprobarea prin lege a ordonanței de modificare a Codului fiscal.
Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe controversata Ordonanță de Urgență 79/2017, care prevede ”transferul” contribuțiilor sociale preponderent din sarcina angajatorului în cea a angajatului, și autoritățile au adoptat o nouă reglementare cu mare impact asupra mediului de afaceri din România, de data aceasta generând efecte juridice greu de înțeles și chiar în contradicție cu regulile de bază ale dialogului social din țara noastră, mai ales în condițiile unei lipse manifeste de corelație între cele două reglementări legale.
Confederația patronală Concordia, care reunește majoritatea multinaționalelor prezente în România și alte mari companii din domenii ca petrol, energie, gaz, software, industrie auto, servicii financiare, comerț, transporturi sau industrie hotelieră, cere Guvernului să retragă actul normativ care obligă intempestiv angajatorii să poarte negocieri colective cu angajații pentru stabilirea salariilor, în condițiile transferului contribuțiilor sociale.
Inspecția Muncii va desfășura, în perioada 4 decembrie 2017- 31 ianuarie 2018, o campanie națională "de conștientizare" care urmărește ”informarea, prevenirea și nu sancționarea angajatorilor”, ca urmare a transferului complet al contribuțiilor sociale obligatorii la angajat.
Salariile nete ale angajaților Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București nu vor fi afectate de mutarea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) în sarcina acestora, în urma recentei modificări a Codului Fiscal prin OUG nr. 97/2017, deși societatea se află în insolvență, a declarat, pentru Profit.ro, Florian Mateiță, partener la societatea de insolvență Rominsolv, administratorul judiciar al Regiei.
Liderul PSD Liviiu Dragnea a declarat duminică, în legătură cu modificările la Codul Fiscal, că există o singură problemă, pe care însă Guvernul o va rezolva, cea a angajaților din IT, transmite News.ro.
Guvernul este cel mai mare restanțier la contribuții sociale, pe care le transferă acum angajaților, Top 10 datornici fiind dominat categoric de companiile de stat, cu 9 poziții ocupate. Executivul a anunțat că vrea să schimbe legea pentru a repermite deschiderea de dosare penale celor care nu achită banii reținuți la sursă și va intensifica executările silite, pentru a crește colectarea. Practic, Guvernul ar trebui acum să își execute silit propriile companii și să îi bage în închisoare pe șefii pe care singur îi pune în fruntea societăților.
Conducerea Ministerului Finanțelor nu are un răspuns clar la problema semnalată de Profit.ro privind imposibilitatea firmelor aflate în insolvență de a majora salariul brut al celor peste 100.000 de angajați pentru a evita tăierea salariului net, în contextul transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, transmițând doar că subiectul va fi analizat "dacă presa consideră că este nevoie".
Guvernul a renunțat să mai caute o formulă de a obliga prin lege angajatorii privați să majoreze salariile brute ale personalului. Atât premierul Tudose, cât și ministrul Muncii s-au arătat convinși că patronii o vor face oricum de bunăvoie, dat fiind că nu le vor crește costurile totale, pentru a nu fi afectate salariile nete odată cu schimbarea sistemului de aplicare a contribuțiilor sociale. Au pierdut, însă, din vedere faptul că unele firme, precum cele în insolvență, chiar dacă ar vrea, nu au voie să majoreze salariile brute ale angajaților decât dacă parcurg proceduri greoaie și costisitoare.
Confederația Națională Sindicală ”Cartel ALFA” salută decizia federațiilor sindicale membre, dar și a celor din celelalte confederații, de a începe procedurile pentru declanșarea grevei generale împotriva măsurilor fiscale de transfer al taxelor sociale de la angajator la angajat, susținând că o "grevă generală este sancțiunea firească ce trebuie aplicată politicienilor aflați la guvernare care impun și insistă cu o agendă de măsuri fiscale în contradicție cu angajamentele pe care și le-au asumat față de lucrători, respinse deopotrivă de reprezentanții lucrătorilor și ai angajatoril
Taxa de solidaritate anunțată de ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, va crește povara fiscală pe muncă, deși executivul a promis în programul de guvernare chiar o reducere a costurilor pe muncă, reducere care a devenit, însă, destul de repede clar că nu va avea loc. Măsura pare a fi introdusă doar pentru a aduce mai mulți bani la bugetul statului, acolo unde ar urma să ajungă 90% din banii colectați.
Taxele și contribuțiile “eliminate” sau “reduse” de guvernul PSD sunt o minciună. În realitate, nu dispar, nici nu se subțiază, ci reînvie cu cote și mai mari, dar sub păcăleala unei alte titulaturi, imediat ce au fost, teoretic, eliminate. Nu mor, doar se transformă în ceva mult mai împovărător.
Guvernul nu renunță la ideea mutării contribuțiilor sociale integral în sarcina angajatului, în pofida contestațiilor venite dinspre mediul de afaceri și sindicate. Pentru a putea păstra venitul net al angajatului, fără a mări costul total al angajatorului, sunt diminuate și cuantumul total al contribuțiilor, și impozitul pe venit (de la 16% la 10%), iar pentru activitățile independente sunt prevăzute și alte schimbări importante, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal, redactat la nivelul Guvernului și obținut de Profit.ro.
Peste 300 din cei 834 de angajați la birourile parlamentarilor sunt încadrați cu contract de muncă part-time și, în urma modificării modului de plată a contribuțiilor sociale la acest tip de contracte, vor fi obligați să anunțe dacă veniturile lor depășesc salariul minim brut pe țară, relevă date analizate de Profit.ro.
Cota impozitului pe venit urmează să scadă de la 16% la 10% de la 1 ianuarie 2018, iar nivelul contribuțiilor sociale obligatorii va fi diminuat cu 4,25 puncte procentuale, de la 39,25% la 35%, a reiterat Ministerul Finanțelor. Contribuțiile vor fi datorate în totalitate de angajat, însă stabilirea, reținerea și plata vor reveni, în continuare, angajatorului, fără să fie afectate cheltuielile angajatorului sau salariul net al angajatului.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că Ordonanța de Guvern prin care se introduce plata contribuțiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele de muncă part-time afectează în esența sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine articolului 44 din Constituție, și solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, "raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuții sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă".
Cota de contribuție la asigurările sociale de sănătate va fi de 10%, iar cea la asigurările sociale va ajunge la 25%, urmând să fie plătite exclusiv de angajat, a anunțat, luni, președintele PSD, Liviu Dragnea. Acesta a ținut să asigure însă că angajatorul va fi cel care va efectua plățile în numele angajatului.
România are al șaptelea cel mai mare cost al contribuțiilor de asigurări sociale din 27 de țări ale Spațiului Economic European (SEE), în contextul în care plafonarea bazei de calcul a fost eliminată din 1 februarie 2017, România impunând contribuții comparabile cu Germania și Belgia, fără a oferi și beneficii comparabile asiguraților, potrivit unei analize publicate luni de firma de audit și consultanță Deloitte România.
Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii ar putea beneficia de scutirea de la plată a contribuțiilor sociale, de sănătate și de șomaj datorate de angajator, pentru veniturile a cel mult cinci salariați, angajați pe o perioadă nedeterminată, conform unui proiect legislativ.
Guvernul analizează mai multe modalități pentru a trece în sarcina angajatului toate contribuțiile la pensie și sănătate, achitate în prezent parțial de angajator, păstrând, însă, nemodificat nivelul salariului net al angajatului. Posibilitatea majorării salariului brut în acest scop a stârnit controverse.